Cernobal

Pe 26 aprilie 1986, la ora locala 1:26, la Cernobal s-a declansat infernul. Reactorul 4 al centralei nucleare a explodat. Timp de 9 zile, reactorul a continuat sa emita în atmosfera radiatii de 400 de ori mai intense decât bomba atomica lansata asupra Hiroshimei.

Putini au fost, însa, cei care au stiut ce s-a întâmplat, imediat dupa explozie. Informatiile au fost tinute secrete de responsabilii locali, chiar si fata de conducerea sovietica.

Norul radioactiv s-a ridicat ca în cazul eruptiei unui vulcan, pâna la un kilometru în aer. Orasul Pripiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobal, a fost evacuat abia pe 27 aprilie. Desi responsabilii locali au încercat sa ascunda amploarea dezastrului, sub presiunea autoritatilor occidentale, liderul sovietic de atunci, Mihail Gorbaciov, a ordonat guvernului sa faca lumina în acest caz.

Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranta in cadrul caruia lucrurile au scapat de sub control datorita unei erori umane. S-a produs o explozie violenta iar scutul superior al cladirii, o constructie care cântarea 1.000 de tone, a fost pulverizat. Învelisul de grafit al reactorului a luat foc iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate la mai multi kilometri în atmosfera.Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi sunt dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 – care este absorbit la nivelul glandei tiroide, putand genera cancerul tiroidian; plutoniu 239, cesiu 134 si 137 – care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne, ducand la cazuri de cancer pulmonar, leucemie sau mutatii genetice; strontiu 89 si 90 – care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie)

Primele victime ale accidentului – muncitorii, pompierii si militarii

Pentru lichidarea efectelor exploziei au fost mobilizate 800.000 de persoane, asa numitii ”lichidatori” din care faceau parte soldati, pompieri si muncitori; acestia au fost nevoiti sa intervina cu mijloace rudimentare, lipsiti de orice fel de protectie.

Vestea unui accident nuclear a provocat o adevarata psihoza în Europa. Specialistii din domeniu au atras atentia întregii Europe asupra efectelor nocive care apar în urma expunerii la emisiile radioactive. Cel mai mult au avut de suferit Ucraina, Belarus si Rusia.

Peste 3,2 milioane de ucraineni, inclusiv peste un milion de copii, au suferit de Efectul Cernobal. Emisii radioactive au trecut si peste Romania, Polonia, Iugoslavia si au ajuns pâna în Statele Unite. Medicii români sustin ca în urma accidentului nuclear de la Cernobal a crescut numarul copiilor cu probleme grave de sanatate.

Cercetatorii atrag atentia ca efectele radioactivitatii ar putea sa apara si în urmatorii 10-20 de ani. Ultimul reactor al centralei de la Cernobîl a fost închis în 2002. Cu toate acestea, ucrainenii traiesc în continuare cu spaima ca ar putea fi din nou contaminati.

Sarcofagul reactorului trebuie acoperit cu peste 20.000 de tone de otel, valoarea acestei lucrari depaseste 750 de milioane de euro, bani de care Ucraina nu dispune în prezent.

In urma accidentului au fost evacuate 135.000 de persoane in timp record; in urma lor a fost instaurata o asa numita zona de ”interdictie” de 4000 kilometri patrati, cu un nivel de radioactivitate periculos. In interiorul acestei zone bine pazite, timpul pare ca nu se mai scurge; o localitate neingrijita, cu arhitectura gri-posomorata si urme vizibile ale abandonului si altele mai putin vizibile ale mortii care pandeste din aer, pamant si apa: cesiul 137 si strontiul 90. Chiar daca oraşul este în principal nelocuit, cativa oameni traiesc înca acolo. Case ocupate nu sunt diferite fata de cele nelocuite, insa pe ele se afla scrieri care declara ca „proprietarul acestei case traieste aici”. De asemenea, lucratori în patrula si personalul administrativ al zonei de alienatie sunt stationati in oras pentru paza temporara.Inainte de accident, orasul a avut o populatie de aproximativ 14.000 locuitori. Oraşul Cernobal si imprejurimile sale sunt acum casa pentru oamenii de stiinta,care ofera slujbe de intretinere pentru Centrala Atomoelectrica Cernobal, slujbe de lichidare, pentru doctori, fizicieni si fizicieni nucleari. Desi Pripiat, oraşul parasit invecinat a ramas neintretinut, Cernobal a fost renovat şi are acum o populaţie de aproximativ 2000 de locuitori, inclusiv vizitatori si turisti.

Natura a trecut prin mai multe faze de adaptare, dupa catastrofa. Prima dintre acestea, care a durat circa un an, a provocat moartea plantelor si a animalelor cel mai grav iradiate, a precizat Rudolph Aleksahin, director al Institutului de Radiologie Agricola de la Moscova. Acesta a fost cazul ”padurii brune”, o padure de pini care a trebuit doborata si ingropata. Puietii de pin plantati ulterior in zona cresc rapid in prezent; o credinta locala afirma ca reinnoirea faunei si a florei – grav afectate timp de sase ani – se datoreaza vegetatiei de rostopasca, planta care creste abundent si care ”a curatat solul” dupa 1986.

Infernul s-a transformat apoi intr-o oaza pentru animalele salbatice care, in absenta omului, s-au inmultit si au pus stapanire pe zona. Nimeni nu poate sti cu siguranta care este efectul radiatiilor asupra acestora, existand zvonuri ca au aparut deja mutatii grotesti, zvonuri dezmintite insa de oficiali

Agentia guvernamentala ucraineana Cernobil Interinform din Kiev a raportat, in martie 2002, ca din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. Conform celor mai recente date publicate de Comitetul Cernobil, infiintat in Minsk de guvernul din Belarus, media cazurilor de boala este mai ridicata in regiunile contaminate decat in cele necontaminate. Doctor Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult slabit fata de al generatiilor anterioare.

Si in Romania, specialistii apreciaza ca una dintre consecintele pe termen lung ale unei catastrofe de genul celei de la Cernobil este inmultirea cazurilor de cancer. Fenomenul continua sa se manifeste alarmant si dupa 20 de ani de la accident. Astfel, in ultimii noua ani numarul cazurilor de cancer s-a dublat. Daca in 1996 in judet ul Bacau existau 4.000 de bolnavi de cancer, anul trecut figurau aproape 7.500, din care aproape 1.500 au fost cazuri noi. Cele mai intalnite forme de cancer sunt leucemia si cel tiroidian, adica exact acele forme care apar in urma expunerii la radiatii. Medicii spun ca in anii de dupa 1986 au fost numeroase si nasterile de copii cu malformatii, dar nu exista in prezent nici un fel de statistici in acest sens.

In prezent punctele slabe ale securitatii nucleare din tara noastra le constituie cadrul de reglementare neclar, inexistenta strategiilor, echipamentele necorespunzatoare, controlul permisiv, slaba pregatire a personalului. Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul Centralei de la Cernavoda, sustine ca politica de securitate trebuie sa aiba ca principiu fundamental acordarea de prioritate maxima securitatii nucleare, in fata oricaror cerinte legate de productie. Aceste masuri sunt necesare pentru a evita producerea unei catastrofe similare celei de la la Cernobil. ”Cetatenii trebuie sa fie informati corect despre avantajele si dezavantajele energiei nucleare”.

Cu prilejul mesei rotunde ”Miturile energiei nucleare in Romania”, organizata in urma cu doua saptamani de Fundatia Terra Mileniul III, au fost dezbatute problemele legate de constructia centralei nucleare bulgaresti de la Belene, situata la doar 11 km de orasul Zimnicea.

S-a atras atentia in special asupra faptului ca centrala urmeaza sa fie amplasata intr-o zona cu grad seismic ridicat. Un alt argument impotriva proiectului il constituie modelul de reactor VVER 1000 care are probleme de siguranta. Reprezentantii Fundatiei Ecologice Terra Mileniul III au mai precizat ca centrala de la Belene este amplasata in Parcul National Persina, arie protejata in care Banca Mondiala deruleaza un proiect de conservare a faunei si florei. De asemenea, pe malul romanesc al Dunarii exista Balta Suhaia, care are tot regim de arie protejata. Lavinia Andrei apreciaza ca acordul dat de autoritatile romane Guvernului bulgar pentru centrala de la Belene ”reprezinta un troc prin care autoritatile bulgare sa ne dea unda verde pentru constructia Unitatii 3 si 4 de la Cernavoda”.

Domnul Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, a numit proiectul centralei drept ”o bomba nucleara la granita Romaniei” care va avea implicatii inclusiv economice, prin poluarea terenurilor agricole si descurajarea investitiilor in regiune.

Pe de alta parte, secretarul general al Forumului Atomic Roman – ROMATOM, domnul Gheorghe Lucaciu, a declarat ca ”centrala nucleara de la Belene, conform proiectului prezentat de partea bulgara va fi la fel de sigura ca oricare alta din lume care are aceeasi solutie tehnica de producere a energiei. Mai mult, nu exista, din punct de vedere economic, concurenta in ceea ce priveste exportul de energie intre Romania si Bulgaria. De altfel, prin prisma Protocolului de la Kyoto, energia nucleara este singura care nu produce gaze cu efect de sera”

Jan Haverkamp, specialist in energie al Greenpeace a declarat ca ”proiectul Belene este unul prost din toate punctele de vedere. Ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult este ca procedurile de pregatire a proiectului si procesul de luare a deciziilor au fost manipulate in diverse moduri. Nu fost facuta o analiza corespunzatoare a necesarului energetic al Bulgariei si al solutiilor in aceasta privinta. Belene este produsul unui trecut comunist megaloman. Nu se potriveste cu viitorul Bulgariei, ca parte a Uniunii Europene intr-un mediu stabil si independent al surselor regenerabile de energie.”

Albena Simeonova, purtatorul de cuvant pentru ”Greenpeace Energy Revolution Tour” in Bulgaria sustine ca ”opozitia fata de centrala Belene este foarte puternica in nordul Bulgariei. Cerem cetatenilor sa ne sprijine in lupta pentru a opri acest proiect periculos pentru viitorul copiilor Bulgariei”.

Denumirea orasului este compusa din doua cuvinte: ?????? (ciornii – negru) şi ????? (bilia – fir); deci literalmente ea inseamna firul negru. Motivul pentru aceasta denumire este necunoscut. Precizari diferite au aparut dupa accidentul nuclear din 1986. S-au facut eforturi pentru a lega aceasta calamitate cu profeţiile din Apocalipsa Sfantului Ioan din Noul Testament.

Daca s-a comis o greseala atat de grava si au de suferit si cetatenii altor state,acestia nu ar trebui despagubiti?Sau care sunt masurile ce ar trebui luate?Greseala este omeneasca e o vorba din batrani, insa, in acest caz, se mai ia in considerare aceasta zicala?Cati copii cu malformatii se nasc, cati copii se nasc cu probleme daca viitoarea mamica nu ia o serie de medicamente etc ?Sau toate acestea nu se intampla din cauza accidentului de la Cernobal?Ce parere aveti?

Care sunt masurile care considerati ca ar fi trebuit aplicate?

Accesati link-ul pentru un filmulet despre efectele accidentului de la Cernobal
http://todayspictures.slate.com/inmotion/essay_chernobyl/

*Bibliografie:
- www.ro.wikipedia.org
-www.google.ro

The URI to TrackBack this entry is: http://azeemeterodoxul.wordpress.com/2008/06/13/cernobal/trackback/

RSS pentru comentariile din acest post.

Leave a Comment